Instabilitatea de gleznă apare atunci când ligamentele laterale nu mai pot stabiliza eficient articulația, cel mai frecvent după entorse repetate sau netratate corespunzător.
Tipuri de instabilitate
- Instabilitate mecanică – leziuni structurale ale ligamentelor
- Instabilitate funcțională – senzație de instabilitate fără ruptură completă
Cauze frecvente
- Entorse repetate
- Recuperare insuficientă
- Laxitate ligamentară
- Picior cavovarus
- Activități sportive intense
Simptome
- Senzația că glezna „fuge”
- Entorse recurente
- Durere laterală
- Umflare după efort
- Instabilitate pe teren denivelat
Diagnostic
- Examen clinic și teste de stabilitate
- Ecografie
- RMN
- Radiografii
Tratament conservator
Tratamentul conservator este primul pas obligatoriu și include recuperare medicală, purtarea de orteze, modificarea activității și tratament antiinflamator.
Indicația operatorie
- Instabilitate persistentă peste 3–6 luni
- Entorse repetate
- Dorința de revenire la sport
- Leziuni ligamentare confirmate imagistic
Tratament chirurgical
Procedura standard este reconstrucția ligamentelor prin tehnica Broström modificată, care presupune repararea și tensionarea ligamentelor, uneori cu fixare cu ancore. În cazuri severe se pot utiliza grefe ligamentare.
Recuperare
- 0–2 săptămâni: fără sprijin
- 2–6 săptămâni: sprijin progresiv
- 6–12 săptămâni: recuperare activă
- 3 luni+: reluarea activităților
- 4–6 luni: revenire la sport
Complicații posibile
- Infecție
- Rigiditate
- Leziuni nervoase
- Instabilitate reziduală
- Tromboză
Concluzie
Instabilitatea gleznei necesită evaluare și tratament corect. Tratamentul conservator este esențial, iar chirurgia oferă rezultate foarte bune atunci când este indicată adecvat.
